Învață vocabularul japoneză tastând cuvinte și fraze din cardurile de vocabular. Rezumatul cardului vă permite să vă verificați progresul și să selectați carduri de vocabular pe care să le învățați.
carduri memorate
progres
rezumat
oameni
Aspect
Acasă
Cumpărături
Alimente
Mâncat în oraș
Educație și studiu
Muncă
Mediu inconjurator
Setări carduri de vocabular
Fișele de vocabular au setările lor specifice. Puteți face următoarele modificări pentru a vă personaliza experiența de învățare a vocabularului:Alegerea numărului de carduri de vocabular per exercițiu
Puteți alege câte carduri de vocabular doriți să exersați în timpul unei sesiuni de tastare. Numărul implicit este zece. Selectarea unei cantități mai mici de vocabular poate fi o idee bună dacă ești începător.
Simboluri fonetice în pronunția japoneză
Alfabetul Fonetic Internațional (IPA) oferă un set standardizat de simboluri pentru a reprezenta sunetele limbii vorbite. Mai jos sunt simbolurile IPA pentru pronunția japoneză, cu exemple și descrieri, inclusiv pronunția acestor sunete în română.
Vocale japoneze
- /a/ - ca în あめ (ame), pronunțat /a.me/ (ca "a" în mamă /ˈma.mə/)
- /i/ - ca în いぬ (inu), pronunțat /i.nu/ (ca "i" în bine /ˈbi.ne/)
- /u/ - ca în うみ (umi), pronunțat /u.mi/ (ca "u" în lup /lup/)
- /e/ - ca în えび (ebi), pronunțat /e.bi/ (ca "e" în mere /ˈme.re/)
- /o/ - ca în おとこ (otoko), pronunțat /o.to.ko/ (ca "o" în copil /koˈpil/)
Consoane japoneze
- /k/ - ca în かぜ (kaze), pronunțat /ka.ze/ (ca "c" în carte /ˈka.te/)
- /ɡ/ - ca în がっこう (gakkou), pronunțat /ɡak.koː/ (ca "g" în gol /ɡol/)
- /s/ - ca în さくら (sakura), pronunțat /sa.ku.ra/ (ca "s" în sare /ˈsa.re/)
- /z/ - ca în ぞう (zou), pronunțat /zoː/ (ca "z" în zăpadă /zəˈpa.də/)
- /t/ - ca în たべもの (tabemono), pronunțat /ta.be.mo.no/ (ca "t" în tata /ˈta.ta/)
- /d/ - ca în でんしゃ (densha), pronunțat /den.ʃa/ (ca "d" în dar /dar/)
- /n/ - ca în ねこ (neko), pronunțat /ne.ko/ (ca "n" în nor /nor/)
- /h/ - ca în はな (hana), pronunțat /ha.na/ (ca "h" în hartă /ˈhar.tə/)
- /m/ - ca în みず (mizu), pronunțat /mi.zu/ (ca "m" în mamă /ˈma.mə/)
- /r/ - ca în りんご (ringo), pronunțat /riŋ.ɡo/ (ca "r" în rată /ˈra.tə/, dar mai scurt și asemănător cu "d" în "dare")
- /w/ - ca în わかる (wakaru), pronunțat /wa.ka.ru/ (ca "v" în vaca /ˈva.ka/)
- /j/ - ca în やま (yama), pronunțat /ja.ma/ (ca "i" în iar /jar/)
Clusterul consonantic japonez
- /ɕ/ - ca în しろ (shiro), pronunțat /ɕi.ro/ (ca "ș" în șarpe /ˈʃar.pe/)
- /t͡ɕ/ - ca în ちかてつ (chikatetsu), pronunțat /t͡ɕi.ka.te.tsu/ (ca "ci" în ciocolată /t͡ʃo.koˈla.tə/)
- /ɸ/ - ca în ふね (fune), pronunțat /ɸu.ne/ (nu are echivalent în română, similar cu "f" în engleză fun /fʌn/, dar pronunțat cu ambele buze)
- /dz/ - ca în あずま (adzuma), pronunțat /ad͡zu.ma/ (ca "dz" în engleză adds /ædz/)
Caracteristici unice ale pronunției japoneze
Deși pronunția japoneză împărtășește anumite asemănări cu alte limbi, are și caracteristici unice care sunt importante pentru cursanți.
- Accent tonal: Spre deosebire de accentul de intensitate în română, japoneza folosește accentul tonal pentru a distinge cuvintele. De exemplu, はし (hashi, pod) /ha.ɕi/ vs. はし (hashi, bețișoare) /ha.ɕi/.
- Durata vocalelor: La fel ca în română, japoneza are vocale scurte și lungi care pot schimba sensul unui cuvânt. De exemplu, おばさん (obasan, mătușă) /o.ba.san/ vs. おばあさん (obaasan, bunică) /o.baː.san/.
- Geminarea consoanelor: Durata consoanelor poate de asemenea schimba sensul unui cuvânt. De exemplu, きて (kite, vino) /ki.te/ vs. きって (kitte, timbru) /kit.te/.
- Sunete nazale: Sunetul /ɴ/ este unic în japoneză și apare la sfârșitul silabelor, provocând adesea nazalizarea vocalelor anterioare, cum ar fi în かんじ (kanji) /kaɴ.dʑi/.
- Ritm uniform: Japoneza este o limbă cu ritm uniform (mora-timed), ceea ce înseamnă că fiecare mora (unitate de sunet care determină greutatea unei silabe) durează aproximativ același timp. Acest lucru conferă japonezei un ritm ritmic și constant, diferit de ritmul bazat pe accentul românei.
- Palatalizarea: Anumite consoane, când sunt urmate de vocala /i/, sunt palatalizate. De exemplu, き (ki) este pronunțat /ki/, în timp ce secvența し (shi) este pronunțată /ɕi/, arătând palatalizarea sunetului "s".
- Eliziune: În vorbirea informală, anumite sunete pot fi omise, în special vocale. De exemplu, です (desu, este) poate fi pronunțat /des/ fără vocala finală /u/ în contexte informale.
- Lipsa sunetelor L și V: Japoneza nu are sunetele /l/ și /v/, ceea ce poate fi dificil pentru vorbitorii nativi de japoneză care învață româna. Aceste sunete sunt adesea înlocuite cu /r/ și /b/.